Categorie: Vinuri

Multi dintre noi cumparam produse pentru ca le-am mai cumparat si credem in ele, pentru ca ne-au fost recomandate, pentru ca ne-a fost la indemana, pentru pret, ambalaj sau diverse alte motive. Dar putini dintre noi citim etichetele, indiferent de tipul de produs.

Astazi incepem un nou capitol, despre eticheta vinului, in incercarea de a descoperi ce sta ascuns acolo, poate aflam ceva ce nu stiam.

Cu totii am intalnit pe diversele etichete de vin initialele: IG, DOC, CMD, etc. Nu stiu cati au fost curiosi sa afle si ce inseamna respectivele initiale.

Ele sunt de fapt niste unelte de clasificare a vinurilor.

Vinurile se clasifica astfel:

1. Vinuri propriu-zise sau liniștite;

– vin de masă;

– vin cu indicație geografică (IG) – contine alcool peste 10%

– vin cu denumire de origine controlată (DOC) – alcool > 11%

• În funcție de stadiul de maturare a strugurilor și de caracteristicile lor calitative la cules ,vinurile DOC se clasifică astfel:

– vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la maturitate deplină (DOC-CMD) – din struguri cu continut in zaharuri de min. 196 g/l

– vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși târziu (DOC-CT) – din struguri cu continut in zaharuri de min. 220 g/

– vin cu denumire de origine controlată din struguri culeși la înnobilarea boabelor (DOC-CIB) – din struguri cu continut in zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de “mucegai nobil” sau culesi la stafidirea boabelor

2. Vinuri speciale

– efervescente (cu conținut de dioxid de carbon:

– vin spumant (cu conținut de bioxid de carbon exclusiv endogen și presiune de minimum 3,5 bari).

3.  aromatizate:

– vin pelin;

– vermut;

4. nearomatizate:

– vin licoros;

– vin de tip oxidativ.

Vom reveni cu alte detalii pe care ni le ofera eticheta de vin.

Intre timp putem savura un vin de calitate superioara iar rafinat.ro este locul cel mai bun pentru a face o selectie de vinuri rafinate.

Sursa: wikipedia

Multi dintre bautorii de vin cauta informatii legate de tipul de strugure folosit, crama, vinificatie, dopul folosit fiind unul dintre elementele cele mai putin apreciate si studiate de catre consumatori.

Dopul de pluta este obtinut din coaja recoltată din stejarul de plută,  Pluta este materia prima cu multiple calitati, pe langa impermeabilitate si rezistenta, este moale si ignifuga, isi revine usor la forma initiala deci este elastica si flexibila, are o greutate redusa, este buna izolatoare si proprietatile ei hipoalergenice nu trebuiesc trecute cu vederea.

Stiti ce tara este liderul mondial in productia de dopuri de pluta? Potugalia, care detine 50% din productia mondiala, urmata de Spania si Italia.

In Portugalia, 40 de companii in domeniu, produc zilnic peste 30 de milioane de dopuri. Zilnic!

Procesul de productie, pe scurt, arata cam asa: stejarul de pluta se cojeste o data la fiecare noua ani, in lunile de vara, cand scoarta se desprinde usor. Acest procedeu nu dauneaza copacului, deoarece coaja se reface.

Stiati ca: numai dupa a treia recoltare scoarta copacului capata calitatile necesare pentru fabricarea dopurilor de pluta – principala sa utilizare?

Copacii sunt marcati cu anul in care s-a facut recoltarea.

Stiati ca: un stejar produce 30-60 kg de plută materie primă la fiecare 10 ani, din care se pot fabrica între 1.300 și 2.300 de dopuri?

Bucatile de pluta sunt depozitate pentru uscare, pe o perioada care poate ajunge si la 1-2 ani.

În acest interval calitatea plutei se îmbunătățește, datorită, pe de o parte, fenomenelor de oxidare care au loc în masa plutei și, pe de altă parte, pierderii unei părți importante din taninuri și din sărurile minerale, prin spălare de către precipitațiile atmosferice.

Procesul continua cu fierberea, de fapt scufundarea timp de 40-60 de minute in apa fierbinte, pentru curatare si indepartarea parazitilor.

Prin acest process pluta isi creste volumul cu pana la 20%, pentru a ajunge la grosimea potrivita pentru etapa urmatoare.

Dupa uscare, se face o sortare, aici se aleg bucatile de o calitate superioara, bucatile inferioare se pastreaza pentru dopuri realizate printr-un alt procedeu – dopurile conglomerate, produse din bucati foarte mici de pluta.

Pluta inferioara

Pluta de calitate

Taierea dopurilor se face manual, cu foarte mare atentie si migala, resturile se folosesc pentru alte procese de productie a dopurilor sau a altor produse realizate din pluta.

Fiind un procedeu extrem de elaborat, dopurile de inalta calitate ajung sa coste foarte mult si producatorii de vin le folosesc pentru vinuri scumpe, unde consumatorul apreciaza atat vinul cat si dopul.

Pentru vinurile mai ieftine s-au gasit de-alungul timpului variante sintetice care sa inlocuiasca produsul classic – dopul de pluta.

Insa pentru a afla ce tip de dop are vinul preferat, trebuie sa il consumi.

Pe www.rafinat.ro puteti gasi o gama variata de vinuri.

Sursa: www.wineanorak.com, Wikipedia.

Sursa foto: Pinterest

V-ati intrebat vreodata cand ati vizitat vreo podgorie de ce la capatul fiecarui sir se gaseste o tufa de trandafiri?

Trandafirii si vita de vie au acelasi tip de sol si cerinte solare, astfel ca, tufele de trandafiri au fost plantate ca un sistem de avertizare rapidă pentru a proteja sănătatea viței de vie.

Vița de vie și trandafirii sunt predispuși la infestarea cu o ciuperca cunoscuta sub numele de mucegai (Oidium) care înfloreste în climat cald imprevizibil, trandafiri fiind mai susceptibili, au servit ca semn de avertizare timpurie pentru managerul viticol pentru a lua măsurile de precauție necesare pentru a proteja vița de vie.

Intr-o vreme se credea chiar ca prezenta tufelor de trandafiri ar conferi o aroma aparte produsului final.

Cel putin asa era in trecut.

În zilele noastre, majoritatea podgoriilor monitorizează solul și sănătatea plantelor și nu au nevoie de trandafiri ca sistem de avertizare. Cu toate acestea, trandafirii adaugă frumusețea peisajului viticol, oferă hrana pentru albine și oferă habitat pentru insectele benefice care se hrănesc cu insecte nedorite care pot deteriora culturii strugurilor.