Una dintre cele mai vechi menționări a vinurilor din această zonă a fost gasita în Registrele bisericești, a bisericii din Jelna, în care se menționeaza că Petrus Murator, pictorul bisericii, cel care se presupune că a pictat fresca Navicella, a fost plătit în butoaie de vin.
Viţa de vie în Podgoria Lechinţa este cunoscută încă din cele mai vechi timpuri. De-a lungul timpului în podgorie lucrările din vie, soiurile cultivate, tehnologia din viticultură şi vinificaţie au fost o preocupare majora a podgorenilor. A fost o concurenţă continua în realizarea celor mai frumoase plantaţii, a cultivării celor mai renumite soiuri, a realizării celor mai bune vinuri. Din aceasta continuă concurenţă a câştigat vinul şi consumatorul.
Vinurile din Podgoria Lechinţa, poarta amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului si vinificatorului, caracterizându-se prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată. Sunt vinuri fine şi cu o mare bogaţie de arome tipice şi specifice soiului.
Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlata “LECHINŢA” este asigurată în primul rând de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivarii vitei-de-vie, intreaga zona fiind incadrată in categoria B.
Podgoria “LECHINŢA” este situată în regiunea deluroasă a Someşului Mare şi Mureşului din nord-estul Podişului Transilvaniei. Ea se dispune de o parte şi de alta a paralelei de 47 latitudine nordică, între 46º40′ (Hodoşa) şi 47º14′ (Dumitra).
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată “LECHINŢA” sunt următoarele: Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Neuburger, Riesling Italian, Fetească Regală, Fetească Albă, Chardonnay.
Vinurile cu D.O.C. obtinuţe în Podgoria LECHINŢA sunt caracterizate prin prospeţime, vinozitate şi fructuozitate, cele obtinuţe din soiuri albe aromate şi semiaromate au o pregnantă caracteristică de soi (arome şi buchet de învechire).
Crama
Crama Jelna din judeţul Bistriţa-Năsăud continuă și dezvoltă o tradiţie viticolă adormită timp de mai multe secole.
Conform hărţilor vechi, printre care și harta iozefină (1766), pe dealurile Jelnei sunt reprezentate întinse plantaţii de viţă de vie.
Îngrijite cu dragoste, cele 26 de hectare de viţă de vie, dau rod următoarelor soiuri: Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Pinot Noir. Aici urmeaza a fi plantate Feteasca neagra, Merlot si Cabernet Savignon, precum si putin Novac sau negru de Dragasani, in timpul anului 2018.
Crama Jelna este o crama mica artizanala, de familie, ce produce undeva la 80.000 sticle anual si tinteste pana la 100.000-120.000 sticle pe an.
În vinurile Cramei Jelna veţi putea regăsi tipicitatea de Lechinţa-Jelna și anume: prospeţime, aciditate și rafinament.
Vinurile şi-au lăsat din cele mai vechi timpuri amprenta asupra acestei zone a Transilvaniei. Cea mai veche menţionare a vinurilor de Jelna a fost găsită în registrele bisericii din localitate, în care se menţionează că Petrus Murator, cel care a pictat biserica pe la 1520, a fost plătit în butoaie de vin de Jelna.
Crama are flux tehnologic de ultima ora pentru a putea valorifica strugurii la maximul lor potential. Avem prese pneumatice, rezervoare de inox cu temperatura controlata, filtre si instalatii de spalat automate si manuale. Igiena este lucrul pe care il pazim cu sfintenie zi de zi, iar sterilizarea chimica si cu aburi a mediului de lucru, este dovada filozofiei si a sistemului de calitate cu care lucram. Dispunem si de o zona de maturare a vinului in barrique de lemn. Avem si o linie de imbuteliere automata cu o dubla aditie de gaz inert, pentru a preveni in orice chip vreo oxidare nedorita.
